A nins, asa cum mi-am dorit. E zapada pe strada, pe masini. Am stat duminica la geam si ma uitam cum ninge si eram fericita. Uitasem pentru o vreme de gandurile care ma bantuie de ceva timp.
Ma uit din cand in cand pe geam si vad zapada, zambesc si plec. Totul e din nou la fel.
Am sperat ca ninsoarea sa ma faca sa-mi revin cumva, iar albul ei sa modereze negrul din gandurile mele. Nu functioneaza cum mi-am dorit.
Duminica am adormit foarte tarziu. Am citit intinsa in pat, m-a luat somnul si m-am oprit. Am lasat cartea jos, am stins lumina si m-am culcat. Era in jurul orei 1 dimineata. Am adormit (cred) pentru vreo 10 minute, dar un vis sau o vedenie m-a facut sa suflu intr-un puf de papadie, sa aprind lumina si sa ma intreb "ce a fost asta?". Mi-am dat seama ca a fost doar un vis si am vrut sa ma culc la loc. Dar nu am mai putut adormi. Pana pe la 3 am stat in intuneric, incercand sa alung toate acele ganduri si griji care nu-mi ieseau din cap. Se prinsesera bine de mine si nu se dadeau duse.